Sari la conținut
SoareLogistics

Transport de medicamente: ce cere buna practică de distribuție, articol cu articol

Pe o cursă farmaceutică, jumătate din discuție nu este despre camion, ci despre ce poate dovedi fiecare parte la final. Mai jos sunt regulile care se aplică în România, cu articolul din care vin, și ce înseamnă fiecare pentru cineva care încarcă marfa într-un camion.

Ce regim se aplică mărfii tale

Nu tot ce pleacă de la un producător din sănătate intră sub aceleași reguli. Primul lucru pe care îl stabilesc, înainte de preț, este sub ce regim intră marfa:

Medicamente de uz uman
Ghidul privind buna practică de distribuție angro, aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 761/2015 (Monitorul Oficial nr. 483 din 2 iulie 2015). Transportul este cap. X, art. 40–43
Dispozitive medicale
Regulamentul (UE) 2017/745. Art. 14 alin. (3) cere distribuitorului să se asigure că, atât timp cât dispozitivul este sub responsabilitatea lui, condițiile de depozitare și transport sunt cele stabilite de producător
Medicamente cu substanțe stupefiante sau psihotrope
În plus față de ghidul BPD, Legea nr. 339/2005 — trimiterea este expresă, la art. 13 din Normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 131/2016
Suplimente, cosmetice, consumabile
Nu intră sub buna practică de distribuție a medicamentelor. Condițiile de transport sunt cele din contract și de pe ambalaj, nu cele de mai jos

Ghidul românesc preia ghidul european 2013/C 343/01, dar îl rescrie pe articole, iar numerotarea diferă: activitățile externalizate sunt cap. 7 în textul european și cap. VIII în cel românesc. Când un client îți trimite cerințe citând „capitolul 9", întreabă din care text, ca să nu discutați despre lucruri diferite.

Cine răspunde cât timp marfa este în camion

Obligația legală nu se mută pe transportator odată ce se închid ușile. Art. 40 alin. (1) o așază explicit la distribuitorul angro: el are responsabilitatea de a proteja medicamentele împotriva deteriorării, a falsificării și a furtului și de a asigura menținerea temperaturii în limite acceptabile pe durata transportului.

  • Indiferent de modul de transport, trebuie să fie posibil să se demonstreze că medicamentele nu au fost expuse unor condiții care le pot compromite calitatea, iar transportul se planifică pe baza unei evaluări de risc (art. 40 alin. (2)).
  • Când transportul este efectuat de un terț, contractul trebuie să cuprindă cerințele de la cap. VIII, iar distribuitorul este cel care trebuie să informeze transportatorul despre condițiile aplicabile cursei (art. 41 alin. (9)).
  • Practic, asta înseamnă că fără instrucțiuni scrise nu am ce să respect. Cer intervalul de temperatură, procedura în caz de abatere și persoana de contact înainte de încărcare, nu după ce apare o problemă.

Răspunderea civilă pentru marfă este o chestiune separată și se judecă după Convenția CMR. Despre plafonul ei, cu cifre, în penultima secțiune.

Autorizația de distribuție angro și mitul „transportului certificat GDP”

Un transportator nu are nevoie de autorizație de distribuție angro, și nici nu poate obține un certificat de bună practică de distribuție. Ambele afirmații au articol în spate:

  • Art. 2 alin. (2) din Normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 131/2016 enumeră operațiunile pentru care autorizația este necesară: tranzacții de procurare sau livrare, deținere (depozitare) și manipulare, export. Transportul nu este în listă.
  • Ghidul definește transportul ca deplasarea medicamentelor de la un punct la altul, fără a le depozita pentru perioade de timp nejustificate (art. 2 pct. 5). Deținerea, în schimb, este definită ca depozitare (art. 2 pct. 4) — iar aceea cere autorizație.
  • Certificatul de bună practică de distribuție se emite de ANMDMR unităților inspectate, în termen de 90 de zile de la inspecție, după modelul european, și se înscrie în baza de date europeană EudraGMDP (cap. III, art. 23 și art. 28 din Norme). Un transportator nu intră în procedura asta.

De aceea, „transport certificat GDP” nu există ca document pe numele unui transportator. Ce există, și ce cere un distribuitor serios, este un contract conform cap. VIII și un audit trecut. Dacă cineva îți arată un certificat GDP propriu de transportator, cere-i numărul și caută-l în EudraGMDP.

Ce verifică distribuitorul înainte de prima cursă

Cap. VIII tratează transportul ca activitate externalizată. Terminologia ghidului numește distribuitorul „furnizor de contract”, iar transportatorul „beneficiar de contract” — invers decât se așteaptă majoritatea. Ce decurge din el:

  • Un audit al transportatorului trebuie realizat înainte de începerea activității și de fiecare dată când activitatea externalizată se modifică; frecvența se stabilește pe baza riscurilor, iar auditurile trebuie permise în orice moment (art. 36 alin. (2)).
  • Transportatorul trebuie să aibă sediu, echipamente, proceduri, cunoștințe, experiență și personal competent pentru activitatea cerută (art. 37 alin. (1)).
  • Nu poate încredința cursa unei terțe părți decât după evaluarea și aprobarea prealabilă a distribuitorului și după un audit al terțului (art. 37 alin. (2)). Pe o cursă BPD nu se dă marfa primului camion liber găsit în bursă.
  • Trebuie să transmită distribuitorului orice informație care poate influența calitatea produsului (art. 37 alin. (4)).
  • În dosarul standard depus la ANMDMR, distribuitorul trece fiecare beneficiar de contract, inclusiv companiile de transport, cu nume, adresă, telefon și o scurtă descriere a activității (anexa nr. 3, pct. 1.7 din Norme).

Ultimul punct este motivul pentru care un distribuitor nu schimbă transportatorul de pe o zi pe alta: numele meu apare în dosarul lui, iar o deficiență găsită la mine devine o deficiență în raportul lui de inspecție.

Temperatura: limitele, echipamentul și dovada

Limitele nu le stabilește transportatorul și nici distribuitorul. Art. 41 alin. (1) spune că, în timpul transportului, condițiile de depozitare se mențin în limitele definite de fabricant sau indicate pe ambalajul extern. Intervalele pe care le găsești scrise pe cutie, ca exemple:

  • Se face o evaluare a riscului privind rutele de livrare, pentru a determina unde este necesar controlul temperaturii. Echipamentele de monitorizare din vehicule și containere trebuie întreținute și calibrate la intervale regulate, cel puțin o dată pe an (art. 41 alin. (5)).
  • Se utilizează vehicule și echipamente destinate acestui scop atunci când este posibil; când nu, trebuie să existe proceduri care să garanteze că nu se compromite calitatea (art. 41 alin. (6)).
  • La vehiculele cu temperatură controlată se face cartografierea temperaturilor în condiții reprezentative, cu variațiile sezoniere luate în calcul (art. 43 alin. (4)).
  • Pachetele de răcire nu stau în contact direct cu produsul, personalul este instruit pe configurațiile sezoniere ale cutiilor izolate, reutilizarea lor se controlează, iar pachetele congelate se separă fizic de cele răcite (art. 43 alin. (6) și (7)).
  • La cerere, înregistrările care arată respectarea condițiilor de temperatură se pun la dispoziția clientului (art. 43 alin. (5)).
„A se păstra la 2 °C – 8 °C”
Lanț de frig. Cere agregat activ, nu doar izolație, și înregistrare continuă
„A se păstra la temperaturi sub 25 °C” sau sub 30 °C
O limită superioară, nu un interval. Vara devine problema reală; iarna, înghețul
„A nu se congela”
O limită inferioară. O dubă izotermă fără agregat poate fi suficientă pe distanțe scurte, dacă evaluarea de risc o susține
Fără mențiune de temperatură
Nu înseamnă fără reguli: restul cap. X se aplică oricum, inclusiv regulile de livrare și de nod de transport

Standardele pe care le cere de obicei un audit sunt EN 12830, ediția 2018, pentru înregistratoarele de temperatură — acoperă întregul sistem de înregistrare, pe intervalul −80…+85 °C — și EN 13486, ediția 2023, pentru verificarea periodică. Niciunul nu este un „certificat GDP”: sunt standarde de echipament, iar cerința din ghid rămâne calibrarea cel puțin anuală.

Reguli de traseu care nu se negociază

Partea din cap. X pe care o descoperă cei mai mulți la prima cursă refuzată. Nu sunt preferințe ale clientului, sunt text de ghid:

  • Livrarea se face la adresa indicată în avizul de expediție, fiind încredințată destinatarului sau depusă la sediul acestuia. Medicamentele nu se lasă la alte adrese (art. 41 alin. (7)). Deci nu se descarcă „la poartă”, la o altă firmă sau la un punct de colectare.
  • Pentru livrările de urgență în afara programului normal trebuie să existe persoane desemnate și proceduri scrise (art. 41 alin. (8)).
  • Dacă ruta include descărcare și reîncărcare sau depozitare în tranzit într-un nod de transport, se acordă atenție specială monitorizării temperaturii, igienei și securității spațiilor intermediare (art. 41 alin. (9)), iar durata depozitării temporare se reduce la minimum (art. 41 alin. (10)).
  • Nodul de transport este definit în Norme ca locul de pe ruta de transport unde se pot face descărcări, încărcări sau depozitare în tranzit de maximum 24 de ore (art. 1 lit. k).
  • Includerea sau eliminarea unui nod de transport se anunță în prealabil la ANMDMR, odată cu solicitarea unei noi autorizații sau anexe (art. 12 din Norme).

Ultimele două puncte explică de ce, pe o cursă farmaceutică, un cross-dock improvizat nu este o chestiune de logistică, ci de autorizație. Depozitul intermediar fie este nod de transport declarat în autorizația distribuitorului, fie marfa nu are ce căuta acolo — iar peste 24 de ore nu mai este tranzit.

Abaterea de temperatură: ce se întâmplă cu marfa după

  • Dacă în timpul transportului s-a produs o abatere — o depășire a limitei de temperatură sau o deteriorare a produsului — ea se comunică distribuitorului și beneficiarului mărfii, iar pentru investigarea și tratarea ei trebuie să existe procedură (art. 41 alin. (2)).
  • Marfa care a părăsit sediul distribuitorului se reintroduce în stocul comercializabil doar dacă se află în ambalajul secundar nedeschis și nedeteriorat, în stare bună, neexpirată și neretrasă (art. 32 alin. (2) lit. a)).
  • Și doar dacă clientul demonstrează că medicamentele au fost transportate, depozitate și manipulate conform cerințelor lor specifice de depozitare (art. 32 alin. (2) lit. c)).
  • Pentru returnările de la clienți care nu mai dețin autorizație de distribuție angro sau de la farmacii, ghidul cere o limită de timp acceptabilă și dă ca exemplu 10 zile (art. 32 alin. (2) lit. b)).

Citite împreună, articolele astea spun ceva simplu: înregistrarea de temperatură și ambalajul intact decid dacă un palet refuzat se întoarce în stoc sau se distruge. Diferența, la marfă farmaceutică, se măsoară de obicei în zeci de mii de euro — motiv pentru care descărcarea datelor din înregistrator și fotografia sigiliului nu sunt formalități.

Stupefiante, psihotrope, materiale radioactive

Dacă marfa intră în vreuna din categoriile de mai jos, ți-o spun înainte de ofertă, pentru că nu se rezolvă cu un camion disponibil și bunăvoință:

  • Pentru medicamentele care necesită condiții speciale, precum substanțele stupefiante și psihotrope, trebuie să existe sisteme suplimentare de control pentru livrare și un protocol pentru tratarea cazurilor de furt (art. 43 alin. (1) din ghid).
  • Legea nr. 339/2005 definește transportatorul ca persoana autorizată în scopul efectuării transportului (art. 2 lit. f), iar transportul ca o cantitate autorizată pentru o singură operațiune de transport (art. 2 lit. e). Nu este o autorizație care se obține pe loc.
  • Transportul se efectuează însoțit de documentele prevăzute de lege, cu preparatele în containere cu sigilii nefalsificabile care permit controlul, iar orice circumstanță care ar permite traficul ilegal se comunică autorităților în cel mai scurt timp (art. 33 alin. (2) din aceeași lege).
  • Medicamentele care conțin materiale foarte active sau radioactive se transportă în containere și vehicule destinate acestui scop, cu măsuri conforme acordurilor internaționale (art. 43 alin. (2) din ghid) — pentru clasa 7, regulile ADR.

Cât acoperă CMR din valoarea unui palet farmaceutic

Aici se rupe cel mai des socoteala, pentru că marfa farmaceutică are o valoare pe kilogram mult peste medie, iar plafonul de răspundere se calculează pe kilogram, nu pe valoare:

Plafonul CMR
8,33 DST pe kilogram de greutate brută lipsă (art. 23 alin. 3 din Convenția CMR)
Cât este un DST
În jur de 1,20 euro la 30 septembrie 2026; cursul se publică zilnic de Fondul Monetar Internațional
Deci, în euro
Aproximativ 10 euro pe kilogram de marfă lipsă
Un palet de 300 kg
Circa 2.500 DST, adică în jur de 3.000 de euro — de regulă o fracțiune din valoarea paletului
Cum se ridică plafonul
Valoare declarată în scrisoarea de trăsură (art. 24) sau interes special la livrare (art. 26), contra unui supliment de preț convenit
Alternativa
Asigurare de marfă, contractată înainte de încărcare, nu după

Pe marfă farmaceutică recomand asigurarea de marfă, nu declararea valorii: suplimentul cerut de transportator pentru art. 24 ajunge, la valori mari, mai scump decât o poliță, iar polița acoperă și riscuri de care transportatorul este exonerat prin art. 17 alin. 2.

Ce să-mi trimiți ca să îți pot da un preț și o cursă conformă

Cinci rânduri, și ofertă îți vine cu tot ce trebuie pus în ea, nu cu surprize la încărcare:

  • Ce este marfa și ce scrie pe ambalajul extern despre păstrare — exact textul, nu „trebuie frig”.
  • Numărul de paleți, greutatea pe palet și dacă se pot stivui.
  • Dacă ai nevoie de înregistrarea de temperatură la livrare și în ce format o vrei.
  • Adresele de încărcare și descărcare, cu ferestrele de program, și dacă pe traseu este nevoie de vreun nod de transport.
  • Dacă marfa conține substanțe stupefiante, psihotrope sau clase ADR, și cine este declarantul pentru codul UIT în RO e-Transport.

Cu astea îți trimit prețul, tipul de vehicul pe care îl aloc și ce documente îți vin cu marfa. Dacă ești distribuitor angro și ai nevoie să mă auditezi înainte, spune-mi din primul mesaj: e un pas normal, nu un obstacol.

Textul de mai sus rezumă Ghidul privind buna practică de distribuție angro a medicamentelor, aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 761/2015, Normele aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 131/2016, cu modificările ulterioare, și Legea nr. 339/2005, și nu ține loc de consultanță juridică sau de reglementare. Verifică versiunea în vigoare la data cursei: tabelele Legii nr. 339/2005 și listele de produse se modifică prin acte separate. ANMDM apare în textele citate sub denumirea de dinainte de reorganizarea prin Legea nr. 134/2019, care a înființat ANMDMR.

Ai o cursă pe care se aplică și nu ești sigur cum stai?

Spune-mi ruta și tipul mărfii. Îți spun ce documente îți trebuie înainte de încărcare, nu după.